LOADING CLOSE

Competitivitatea destinatiilor turistice – un model practic

Competitivitatea destinatiilor turistice – un model practic

“Un grad de ocupare mai ridicat si un pret mai mare” sunt cele doua lucruri care ii tin treji pe mai toti profesionistii din turism.

Daca in cazul indivizilor se vorbeste din ce in ce mai mult despre cooperare, despre grupuri de lucru sau echipe de proiect, in cazul regiunilor, oraselor sau a destinatiilor turistice competitia pentru investitii sau turisiti este inca dominanta. Daca privim insa in viitorul nu foarte indepartat, putem intrezari posibile schimbari datorate tehnologiilor disruptive din transport sau din industria de divertisment.

Pana atunci competitivitatea unei destinatii turistice ramane o problema majora pentru toti stakeholderii, fie ca vorbim despre autoritatile locale, de investitorii in turism din regiune, de comunitati si de micii mestesugari sau de industriile adiacente turismului cum ar fi transportul. Chiar daca Romania inregistreaza cresteri in turism iar unele destinatii “campioane” cum ar fi Bucuresti, Cluj, Brasov sau Mamaia, cresteri cu doua cifre, acestea (cresterile) sunt sub nivelul mediu European.

Turistii, “pentru unii muma, pentru altii ciuma”!

Londra a inregistrat in 2016 un numar record de 19 milioane de turisti in timp ce autoritatile din Amsterdam, Barcelona si Venetia discuta despre masuri de limitare a numarului de turisti care au sufocat orasele si au afectat calitatea vietii locuitorilor. In Bucuresti au fost inregitrati in 2016 un numar de 1,5 milioane de turisti iar orasul isi cauta inca identitatea turistica (caci nici nu putem vorbi de un brand) la fel ca mai toate destinatiile din Romania. Cu totii suntem de acord ca turismul este o industrie buna si ne dorim sa fim “invadati” de turisti, fara a avea insa un consens cu privire la ce ar trebui sa facem ca sa atragem mai multi turisti care sa cheltuiasca sume mai mari pentru fiecare sejur. Nu stiu daca lipsa consensului este cauza stagnarii si lipsei de actiune dar perceptia generala este ce a unei dezorientari generale. Cresterile inregistrate in tursimul Romanesc par mai degraba a se datora necazurilor unor destinatii vecine (Istambul si litoralul turcesc, Paris, Londra etc) si mai putin unei strategii inteligente. In schimb, atunci cand se discuta despre principalele probleme din turismul romanesc, asociatiile profesionale reclama in primul rand lipsa infrastucturii in timp ce autoritatile noteaza calitatea slaba a serviciilor si investitiile nesatisfacatoare, generand astfel un cerc vicios in care fiecare parte (stakeholder) asteapta ca o alta entitate sa faca primul pas. Rezultatul final este o lipsa generala de incredere (reputatie scazuta) a comunitatilor atat in autoritati cat si in investitori, lipsa de incredere care se transmite si in piata cu impact negativ direct asupra nivelului de interes si asupra numarului de turisti.

Un model practic de crestere a competitivitatii destinatiilor turistice din Romania

Simon Anholt, cel mai important teoretician al competitivitatii destinatiilor, spune ca “tarile care au reputatia de a fi sarace, necivilizate, periculoase sau corupte la fel ca si cetatenii lor, vor vedea ca orice ar incerca sa realizeze in afara granitelor este mult mai dificil decat in cazul cetatenilor si tarilor care au avut sansa sau virtutea sa fi dobandit o reputatie pozitiva, pentru care totul este mai usor”. Imi place sa cred ca Romania nu se mai afla in prima categorie dar, in acelasi timp, cred cu tarie ca mai avem inca de lucru ca sa intram in cea de-a doua.

Urmare a mai multor ani de cercetari si studii in echipe multi-disciplinare, am elaborat un model propriu de crestere a competitivitatii destinatiilor turistice din Romania prin cresterea reputatiei. Modelul nostru care este unul practic, porneste de jos in sus, de la stakehlderii cei mai interesati in atragerea de turisti (si anume unitatile de cazare, fie ca vorbim despre hoteluri, pensiuni sau case de vacanta) si presupune spargerea cercului vicios care genereaza pasivitate, in care toti au de pierdut si inlocuirea lui cu un cerc virtuos care presupune actiune imediata cu rezultate imediate si in care toti au de castigat. Modelul pleaca de la rezultatele cercetarilor realizate pe esantioane uriase de zeci de mii sau chiar milioane, timp de mai mult ani, de unele dintre cele mai mari site-uri din turismul mondial (Trip Advisor, Booking, Yelp) dar si pe rezultatele studiilor proprii realizate in Romania pe un esantion de cateva sute de unitati de cazare aflate in mai multe destinatii tursitice de top. Toate cercetarile demonstreaza ca nivelul de reputatie al unei afaceri din turism (unitate de cazare, restaurant, activitate sau atractie turistica) determina nivelul de incasari: cu cat reputatia este mai buna cu atat gradul de ocupare si incasarile sunt mai mari.

Cele doua “verticale” ale modelului nostru

Modelul nostru de crestere a competitivitatii se dezvolta pe 2 piloni: I-ul este o prezenta online optima construita pe mai multe dimensiuni iar cel de-al II-lea reprezinta managementul eficient al reputatiei (incluzand managementul reclamatiilor).

Adoptarea modelului propus de noi va genera o serie de efecte benefice, in lant, pornind de jos in sus si inlocuind un cerc vicios de tipul – nu facem nimic ca nu stim de unde este cel mai bine sa incepem sau cu ce este cel mai eficient sa incepem – cu un cerc virtuos de tipul  – incepm cu ce este cel mai rapid de implemantat, cu ce genereaza efecte benefice in cel mai scurt timp.

Implementarea este rapida si usoara iar proprieatarii si managerii de unitati de cazare capata capacitatea efectiva de a face un management optim al reputatiei, cu rezultat direct de crestere a increderii turistilor in locatia respectiva.

Efecte benefice imediate si in lant

Pe masura ce creste increderea turistilor in destinatia respectiva vor creste gradul de ocupare, preturile de vanzare, profesionalismul si nivelul de know-how care vor genera venituri mai mari pentru toti stakeholder-ii si o dezvoltare durabila pentru comuniatate. Proprietarii de afaceri in turism pot prelua astfel initiativa, impulsionand si stakeholder-ii guvernamentali. 

Efectele benefice ale cresterii competitivitatii unei destinatii sau regiuni turistice sunt usor de intuit: scaderea somajului, servicii sociale si calitate a vietii mai buna pentru locuitorii zonei, dezvoltare durabila a comunitatii, stoparea sau chair inversarea procesului migrator in regiune, cresterea nivelului de investitii si multe altele.

Orice calatorie incepe cu un pas: PRIMUL. Daca nu faci primul pas pentru ca esti nehotarat daca sa fie dreptul sau stangul, atunci vei nu vei iesi din casa.

Leave a Reply