Pentru unii “MUMA”, pentru altii…
“Turistilor, sunteti teroristi!”, “Vacanta ta de lux inseamna viata mea de cosmar” si alte sloganuri asemanatoare sunt tot mai des auzite in orase destinatie precum Barcelona, Venetia, Amsterdam sau altele. In aceste orase, numarul locuitorilor “de drept” a fost depasit de numarul turistilor care au devenit cumva “locuitori de fapt”. Astfel, in Barcelona in anul 2016, cei 1,6 milione de locuitori au “convietuit” cu peste 32 de milioane de turisti in timp ce locuitorii din Venetia au fost nevoiti sa ureze “Benvenuto!” la peste 70.000 de vizitatori, in fiecare zi. Alte destinatii turistice care cauta solutii pentru a limita numarul turistilor sunt Dubrovnik, Parcul National Cinque Terre de pe Riviera Italiana, Amsterdam dar si unele insule din Thailanda.
Ne aflam in fata unui fenomen nemaiintalnit pana acum si de neinchipuit in urma cu 5 ani: miscari consistente ale locuitorilor unor destinatii turistice importante impotriva turismului de masa. Ca orice alt lucru in exces, si turismul de masa s-a transformat dintr-o activitate benefica pentru comunitatile unor destinatii turistice intr-una care a inceput sa afecteze negtiv calitatea vietii si dezvoltarea durabila si sustenabila a regiunii respective. Cauzele care au dus la aceasta situatie sunt multiple si complexe, unele fiind generale iar altele specifice in timp ce solutiile abia acum sunt cautate. Paradoxul este ca timp de zeci de ani aceste destinatii s-au promovat cu bugete impresionante si au cautat solutii pentru a creste numarul de turisti iar acum au realizat ca viziunea lor a fost ingusta si ca strategia lor a generat si o multime de probleme pentru locuitori.
Spre comparatie, Bucurestiul a gazduit in 2016 un numar de aproximativ 1,5 milioane de turisti. De ce atatia, cat de multi turisti ne dorim sau care ar fi numarul de la care si capitala Romaniei ar fi “sufocata” de turisti sunt intrebari la care vom cauta raspuns prin analize si cercetari viitoare. 
In primul rand este important sa intelegem care este numarul maxim de turisti pe care il poate suporta o destinatie turistica pentru a garanta o calitate ridica a vietii locuitorilor?
Care sunt principalii piloni de competitivitate ai industriei de ospitalitate din Romania si ai principalelor destinatii turistice din tara noastra?
Care este mixul optim al unitatilor de cazare si care este cea mai buna politica de taxare si impozitare in industria ospitalitatii?
Care sunt tehnologiile disruptive care vor impacta cel mai rapid si cel mai puternic industria ospitalitatii si care sunt solutiile optime de adaptare?
Gasirea celor mai bune raspunsuri la aceste intrebari si la unele similare prin studii si cercetari proprii reprezinta o parte importanta a demersului inceput de noi la “E-laborat – laborator de reputatie” asa ca, pe masura ce vom avansa in acest demers, vom publica si alte articole pe aceasta tema.
