Criza covid are caracteristicile unui eveniment disruptiv cu impact generalizat la nivel social, economic, politic, ecologic. Mai devreme sau mai tarziu efectele vor fi resimitite de fiecare dintre noi.

Piata muncii si aproape tot ce tine de munca necesita noi abordari din partea tuturor stakeholderilor, fie ca vorbim despre angajati, freelanceri, consultanti, companii, institutii guvernamentale sau organizatii de reprezentare precum sindicate sau ONG-uri.

In acest context, multe fenomene care graviteaza in jurul muncii si carierei vor fi reevaluate si vor primi un nou impuls pentru o dezvoltare accelerata. Unul dintre aceste fenomene va fi fara doar si poate cel de branding personal.

Piata romaneasca de branding personal abunda in abordari care minimizeaza procesul si exagereaza rezultatele, abordari de tipul “Sky is the limit”, “Cum sa obtii un brand personal rapid, urmand acesti 5 pasi” si altele asemanatoare.

Modul in care s-a dezvoltat brandingul personal in Romania a fost unul care a generat de multe ori frustrare, in special in randul tinerilor la inceput de cariera, nerabdatori sa cunoasca succesul la un nivel cat mai inalt si intr-o maniera cat mai rapida.

Pentru a-i ajuta pe cei care isi doresc sa initieze un proces strategic de autopromovare si de branding personal, vom publica o serie de articole prin care sa ajutam la intelegerea corecta a conceptului si la demontarea celor mai daunatoare mituri.

The post Cele mai daunatoare mituri despre Brandul Personal appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Incep acest articol printr-un indem la reflectie: credeti ca succesul in cariera si in viata este o chestiune simpla care poate fi obtinuta prin metode simpliste? Daca ar fi asa atunci nu ar trebui sa fim inconjurati decat de oameni de succes, fericiti, linistiti, generosi?

In articolul mai vechi “Unde ne sunt brandurile personale?” observam ca “Ceva ii opreste pe cei mai talentatii dintre noi, pe cei mai buni dintre romani sa devina cei mai buni dintre pamanteni intr-un domeniu sau altul.”

Din pacate, atata timp cat cei mai multi dintre romani prefera sa auda ca succesul este o chestiune facila si ca el poate fi atins prin metode simpliste (nu simple ci simpliste), va creste numarul tinerilor frustrati de faptul ca nu ating culmile succesului imediat, in cinci pasi si in 3 ore, asa cum au auzit pe la conferintele la care participa constant. Intr-o piata (a educatiei si dezvoltarii personale) care s-a umplut tot felul de guru care se pricep la toate si la orice si care te invata in doar cateva ore sa obtii tot ceea ce iti doresti in viata, multe lucruri care pot fi importante in cariera sau in afaceri au fost golite de substanta prin acesta abordare plina de superficialitate.

Si atunci va intreb altfel: ati merge sa va tratati dantura la un magazin “one stop” unde acelasi “specialist” face si pe dentistul si pe frizerul si pe psihologul dar si pe consilierul financiar? Daca pentru dintii vostri nu ati avea incredere intr-un astfel de om, pentru cariera voastra de ce ati avea?

“Las’ ca merge si asa”!  

Studiile recente de antropologie si de psihologie a poporului roman (care confirma in multe aspecte concluzii pe aceeasi tema de la inceputul secolului XX) semnaleaza ca noi ca popor suntem nerabdatori sa obtinem rezultate rapid si nu suntem capabili sa mentinem ritmul si sa depunem un efort sustinut si constant pe o durata mai lunga. Totodata avem tendinta sa ne oprim la prima solutie care functioneaza fara a continua pana la solutia optima (“las’ ca merge si asa”).

O alta caracteristica a noastra este ca noi romanii nu avem incredere in … romani! Ca urmare orice nu este romanesc este mai bun decat ceee ce facem noi si oricine nu este roman este mai bun decat un roman care face acelasi lucru. Asta este si motivul pentru care extrem de multi romani platesc sume uriase pentru stagii cu “guru straini” pentru ca apoi sa ajunga la aceeasi situatie: nimeni nu ii cumpara in Romania pentru ca sunt romani. Pe de alta parte cele mai multe dintre paradigmele din domeniile sociale importate de afara nu functioneaza in Romania fara localizarea lor prin adaptarea la felul nostru “original” de a face lucrurile.

Asa ca daca pentru a va trata dintii alegeti calea grea si uneori dureroasa si mergeti la dentist, faceti la fel si pentru cariera vostra si renuntati sa mergeti la ghicitoare ca sa auziti doar ca succesul va asteapta dupa colt.

The post Mergeti la vraci ca sa va tratati de “succes in cariera”? appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Cei mai multi dintre specialistii in comunicare digitala sunt de acord ca “100 de oameni care vorbesc despre cineva inseamna mai mult decat 1000 de oameni care au auzit de acel cineva”. e-LABORAT: Laboratorul de Reptatie a masurat intre 17 si 19 februarie 2018 cu ajutorul Scorului Puterii de Influenta Online, nivelul de influenta pe care leaderii principalelor partide parlamentare din Romania o exercita in mediul online.

SPI.ON (Scorului Puterii de Influenta Online) masoara 9 meta-indicatori ajustati si ponderati prin indici specifici pentru a obtine rezultate de o acuratete ridicata si cu un nivel de localizare (adaptare la specificul tarii) cat mai inalt. Un nivel al SPI.ON ridicat indica o putere de influenta in mediul online mai mare pentru un brand personal, la data la care s-a efectuat masuratoarea.

Fara cifre si masuratori, un specialist se auto-reduce la un om cu pareri personale.

Pentru a veni in ajutorul tuturor celor interesati sa inteleaga si mai bine realitatile socio-politice din Romania, propunem astazi o analiza comparata a puterii de influenta online a presedintilor de partide parlamanetare. Fara sa afectam in vreun fel privirea de ansamblu dar ca sa facilitam o intelegere cat mai rapida si care sa nu impuna cititorului “lupta” cu prea multe date tehnice complicate, am scos din analiza pe dl Traian Basescu, Presedintele PMP si pe dl Kelemen Hunor, presedintele UDMR care au un public aparte.

Prin urmare vom analiza puterea de influentare in mediul online a celorlalti patru leaderi de partide parlamentare: dl Liviu Dragnea, dl Calin Popescu-Taricieanu, dl Ludovic Orban si dl Dan Barna.

Privirea de ansamblu ar trebui sa traga un semnal serios de alarma pentru cei doi leaderi din opozitia (parlamentara) fara insa sa ii deteremine pe ceilalti doi (aflati in alianta la putere) sa desfaca sticlele de sampanie: valori ale Scorului de Influenta Online sub 40 % nu sunt motiv de mare bucurie.

Dragnea si Tariceanu castiga teren pe frontul digital

In cazul presedintilor Dragnea si Tariceanu, vechimea in functii se reflecta in rezultatul masuratorilor si ne ofera destule indicii ca sa ne gandim ca exista echipe (sau cel putin, cei doi accepta sprijin din partea unor specialisti) care se ocupa de comunicarea lor digitala. Chiar si asa, situatia nu este deloc “roz” si ambii se afla departe de un optim pe care ar trebui sa il atinga un leader de partid parlamentar in Romania.

Orban si Barna par ca sunt candidati la primaria unui orasel

In cazul celoralti doi leaderi din fruntea partidelor de opozitie, imaginea pe care ne-o arata cifrele este cea a unor debutanti in politica sau a unor candidati la alegerile locale pentru functia de primar intr-un orasel mai rasarit. Daca in cazul lui Dan Barna s-ar putea invoca faptul ca detine de putin timp aceasta functie, in cazul lui Ludovic Orban lucrurile stau cum nu se poate mai rau. Imaginea sa in mediul online arata ca a unui om singur si nu ca a leaderului partidului care ar fi gata oricand sa preia puterea politica.

Faptul ca leaderii partidelor parlamentare care se pretind a reprezenta electoratul educat si in special pe cel educat digital inregistreaza valori chiar mai mici decat in cazul leaderului PSD, despre al carui electorat se credea ca este imbatranit, rural si fara competente digitale ne directioneaza catre doua concluzii importante:

1. Leaderii PSD au inteles importanta mediului digital si fac eforturi pentru a reimprospata electoratul prin inrolarea a cati mai multi “soldati” digitali;
2. Ceilalti, reprezentanti ai partidelor care oricum nu au stat nicodata bine in “luptele in noroi si tarana”, nu par sa faca nimic pentru a castiga macar suprematia digitala.

Chiar daca in momentul de fata metodologia noasta nu masoara intentia de vot a populatiei, ea ajuta in obtinerea unei imagini complete asupra perceptiei populatiei cu privire la persoanele publice si,  alaturi de alte instrumente de analiza, fundamenteaza orice strategie de imagine publica de succes. Pe masura insa ce nivelul de dezvoltare a mediului digital din Romania va depasi niste praguri inferioare, avem intentia de a transforma Scorul Puterii de Influenta Online intr-un instrument care sa poata inlocui cu succes sondajele de opinie costisitoare si sa devina un instrument de predictie foarte precis.

The post Influenta online a presedintilor de partide appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Internetul a transformat radical toate fatetele importante ale lumii in care traim. Piata muncii a resimtit din plin aceste transformari din cauza ca revolutia tehnologica a dus la o crestere fara precedent a fluctuatiei si migratiei fortei de munca iar tehnologia a transformat tot mai multi specialisti in freelanceri care prefera sa munceasca cand doresc si de unde doresc in loc sa fie “ferecati” intr-un birou.

Pe de alta parte, democratizarea comunicarii publice impusa de internet a condus la o economie a reputatiei in care puterea indivizilor a crescut in raport cu cea a entitatilor impersonale (corporatiile). In acelasi  timp consumatorii isi doresc experiente cat mai personale in conditiile in care perceptiile lor se construiesc pe baza transferului de reputatie de la oameni catre companii, servicii si produse (http://www.e-laborat.ro/psihologia-reputatiei-in-turism/).

In acest context, angajatii devin liantul care face legatura dintre consumator si corporatie pentru ca faciliteaza umanizarea si personalizarea interactiunii.

Noul ROI vs vechiul ROI

In ultimul timp procesul de recrutarea a dezvoltat o relatie privilegiata cu social media in conditiile in care, in aceasta zona, specialistii din departamentele de HR  gasesc profilul complet al candidatului. Iar in masura in care cel din urma detine un brand personal puternic, decizia primilor este usoara si bine fundamentata pentru ca bandul personal este un instrument bazat pe o constructie complexa si care incorporeaza mult mai multe elemente decat un CV.

Asa se face ca toate companiile care inteleg psihologia talentelor ce apartin noilor generatii sunt din ce in ce mai preocupate de obtinerea unui employer brand care sa devina un magnet pentru personal brand.

Mai mult, in ultimul timp companiile au schimbat focusul dinspre o abordare care pleca de la profitul obtinut de pe urma fiecarui ban investit (vechiul ROI = return of investment) catre valoarea relatiei /interactiunii create in urma fiecarei ban investit (noul ROI = relationship of investment).

Strategia pentru obtinerea unui employer brand puternic pleaca de la caracterisiticile psiho-sociale ale talentelor cautate si urmareste construirea unei relatii reciproc avantajoase intre brandul angajatorului  (employer brand) si brandul angajatului (personal brand).  Acest lucru se poate realiza doar in culturile organizationale care au depasit faza incipienta caracterizata de dilema “investitia companiei in brandul personal al angajatilor este o cheltuiala inutila in beneficiul exclusiv al acestora din urma (angajatii)?”.

A-l ajuta pe angajat sa-si construiasca un brand personal puternic aduce beneficii insemnate companiei prin cresterea capitalului de reputatie, cu impact direct in atragerea de noi talente si in cresterea nivelului de incredere in randul tuturor categoriilor de stakeholderi.

The post Employer branding si noul ROI appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Un numar mai mare de romani “asumati” care sa fie recunoscuti la nivel mondial drept “branduri” romanesti puternice (adica leaderi care sa inspire, modele pentru publicuri largi, personalitati respectate pe mai multe continente etc) in sport, muzica, stiinta sau chiar politica ar ajuta Romania sa capete o reputatie mai buna si ne-ar ajuta pe noi, “romanii de rand” sa atingem un nivel superior al potentialului “care zace in noi”.

Am cazut cu totii, noi romanii, de acord ca “avem femei foarte frumoase” daca nu chiar cele mai frumoase.

Nu se indoieste nici un roman ca suntem creativi si inventivi ca natie, poate chiar cei mai inventivi si mai creativi.

“Romanul este foarte ospitalier” si nici unul dintre noi, romanii, nu ne indoim de acest lucru.

Si totusi … unde ne sunt “brandurile personale”?

Brandurile puternice, recunoscute la nivel mondial sau regional. Ma refer la brandurile noilor generatii, cele de dupa ’89, cele care au cunoscut libertatea sub mai toate formele.

Romancele sunt frumoase si talentate dar nu este nici o romanca printre manechinele sau printre actritele de top la nivel mondial. “Ceva” le opreste sa ajunga acolo, in primele 3, 5 sau 10.

Castigam premii internationale la olimpiade stiintifice si avem tineri care studiaza in multe universitati de top dar nu sunt romani printre castigatorii si nici macar printre nominalizatii la Nobel sau la alte premii stiintifice.

Daca la categoria creativitate am inceput sa mai “scoatem capul” in lume prin tinerii regizori premiati la cele mai prestigioase festivaluri europene, inventica romaneasca se lasa inca asteptata. Nu mai inventam de mult motoare cu reactie, tratamente revolutionare care salveaza milioane de vieti sau alte tehnologii disruptive desi “romana este a doua limba vorbita in Microsoft”.

“Ospitalitatea” noastra legendara este cu siguranta pe undeva ascunsa de vreme ce atragem mai putini turisti decat bulgarii si ungurii, tari de doua ori mai mici decat Romania.

Ceva ii opreste pe cei mai talentatii dintre noi, pe cei mai buni dintre romani sa devina cei mai buni dintre pamanteni intr-un domeniu sau altul. Dar ce? Care sunt motivele reale pentru care suntem sub-optimali si ne oprim la prima solutie care merge (las’ ca merge si asa)?

The post Unde ne sunt brandurile personale? appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Brandul personal nu este despre masina ta, despre “gagica ta”, despre vacantele tale exotice sau despre vreo extravaganta personala. Brandul personal este despre ceea ce faci tu bine si cum acest lucru aduce beneficii unui anumit public. Un artist sau un sportiv care “afiseaza” o masina “smechera” o face pentru ca aceasta este doar un accesoriu al sau si in nici un caz nu se defineste prin acest accesoriu.

Cel mai usor mod de “A NU” obtine un brand personal este sa crezi ca deja detii unul (masina, fata, vacantele etc) si ca nu trebuie sa mai faci nimic prin urmare.

Spuneam intr-un articol mai vechi ca brandingul personal este un stil de viata si ca procesul se aseamana cu o cura de slabire: nu exista pastila prin care sa devii brand (personal) peste noapte asa cum nu exista pastila de salbit peste noapte.

Procesul de branding personal este strans legat de internet si de tehnologia digitala iar internetul este o oglinda a realitatii. Si ce face o oglinda? Te “oglindeste” adica te arata exact asa cum esti si daca esti “plinut”, oglinda (internetul) nu te va arata slab.

Tehnologia este o unealta esentiala pentru ca te ajuta sa transmiti mesaje catre publicul tinta intr-o maniera mult optimizata in comparatie cu alte canale dar nu esenta procesului de branding personal . Asa cum in comunicarea interpersonala este vina emitatorului daca receptorul nu intelege mesajul primit de la primul (emitatorul), oamenii cu “potential de brand”  nu trebuie sa astepte ca ceilalti sa ii descopere gandind ca publicul are de pierdut daca nu afla de beneficiile pe care i le poate oferi. Exista competitie in toate nisele iar tehnologia ne ajuta sa ajungem mult mai usor si rapid la publicul nostru.

Reputatia este esenta brandingului personal, cea care face diferenta si care face oamenii sa interactioneaze cu brandul. Primul lucru pe care trebuie sa il vizeze oricine doreste sa obtina un brand personal este sa dobandeasca o reputatie buna, sa se remarce in domeniul sau de activitate. Fa-ti treaba bine acolo unde activezi si foloseste tool-urile puse la dispozitie de tehnologie pentru a comunica acest lucru publicului tau. Brandul cere reputatie iar reputatia este despre ceea ce faci si despre beneficiile pe care le aduci tu celorlalti.

The post Cum sa NU dobandesti un brand personal! appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Transferul de reputatie
Inainte de internet si de lumea 2.0, reputatia unei destinatii turistice se construia pe baza experientelor unui numar mic de cunoscuti si apropiati. Se realiza un transfer de reputatie de la un numar mic de persoane de incredere, rude, prieteni sau cunoscuti catre locul pe care intentionati sa il alegeti ca destinatie de vacanta.
Cum va planificati calatoriile astazi? Cel mai probabil va alegeti destinatiile posibile in functie de experientele (poze sau filme) imparasite (postari sau share-uri) de prieteni (virtuali) pe retele soociale dupa care verificati site-urile de calatorii. Cititi si analizati experientele (agregate) a zeci, sute sau chiar mii de oameni, cei mai multi total necunoscuti si apoi decideti care destinatie este cea mai potrivita pentru urmatoarea vacanta. Se realizeaza astfel un transfer de reputatie de la un volum incomparabil mai mare de oameni, de data asta insa necunoscuti, catre o destinatie sau alta. Volumul urias compenseaza faptul ca nu ii cunosteti personal si direct pe acei calatori.

Calitativ vs cantitativ
Cu 25 de ani in urma, reputatia destinatiilor pe care urma sa le vizitati se construia pe baza calitatii informatiilor sau experientelor de calatorie care capatau credibilitate datorita increderii pe care o aveati in cei care vi le impartaseau, rude sau prieteni.
Astazi reputatia unei destinatii turistice se construiete pe baza cantitatii de informatie (bruta sau agregata in indicatori precum numarul de stele de pe TripAdvisor sau nota de pe Booking): zeci, sute sau mii de oameni nu se pot insela. Iar cele mai influente platforme pot agrega volume impresionante de experiente pentru un singur restaurant, hotel si cu atat mai mult pentru o destinatie turistica.

Turismul de masa si riscurile pentru reputatia destinatiilor
Turismul de masa este, mai presus de orice, o consecinta a revolutiei tehnologice. In opozitie cu opiniile care spun ca tehnologia a diminuat “farmecul” calatoriilor de dinainte de lumea 2.0 din cauza ca retelele sociale au distrs socializarea, suntem de parere ca tehnologia este doar o unealta iar omul hotaraste in ce maniera sa o utilizeze.
Este foarte adevatrat ca si turismul, ca mai toate industriile, se afla intr-o dinamica profund transformatoare din cauza tehnologiilor disruptive cum ar fi realitatea virtuala si cea augmentata sau noile tehnologii din transport. In acelasi timp dinamica vietii politice si sociale “pune la grea incercare” reputatia unor destinatii turistice consacrate, generand astfel calatorilor o si mai mare nevoie de a se informa, de a intreba inainte de a opta pentru vacanta dorita.
Brexit-ul, atentatele teroriste, problema testelor balistice din Marea Japoniei, instabilitatea politica din Turcia sau noua viziune a administratiei Trump asupra turismului sunt riscuri majore pentru reputatie care pot afecta dramatic industria ospitalitatii din anumite destinatii turistice, regiuni sau chiar tari si continente.
Pentru moment se pare ca aceste riscuri nu sunt percepute de miliardele de calatori in miscare ca fiind suficient de mari pentru a stavili “invazia” pornita de turismul de masa la nivel mondial.

The post Psihologia reputatiei in turism appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.

Ne aflam in fata unui fenomen nemaiintalnit pana acum si de neinchipuit in urma cu 5 ani: miscari consistente ale locuitorilor unor destinatii turistice importante impotriva turismului de masa. Ca orice alt lucru in exces, si turismul de masa s-a transformat dintr-o activitate benefica pentru comunitatile unor destinatii turistice intr-una care a inceput sa afecteze negtiv calitatea vietii si dezvoltarea durabila si sustenabila a regiunii respective. Cauzele care au dus la aceasta situatie sunt multiple si complexe, unele fiind generale iar altele specifice in timp ce solutiile abia acum sunt cautate. Paradoxul este ca timp de zeci de ani aceste destinatii s-au promovat  cu bugete impresionante si au cautat solutii pentru a creste numarul de turisti iar acum au realizat ca viziunea lor a fost ingusta si ca strategia lor a generat si o multime de probleme pentru locuitori.

Spre comparatie, Bucurestiul a gazduit in 2016 un numar de aproximativ 1,5 milioane de turisti. De ce atatia, cat de multi turisti ne dorim sau care ar fi numarul de la care si capitala Romaniei ar fi “sufocata” de turisti sunt intrebari la care vom cauta raspuns prin analize si cercetari viitoare.  Articolul de fata se doreste mai degraba un semnal de alarma pentru toti cei implicati in turismul din tara noastra si nu vom analiza aici aceste cauze din motive ce tin tocmai de complexitatea lor (analiza fiind potrivita unui demers mult mai amplu deja initiat de E-laborat).  Vom genera insa o serie de intrebari care ar putea fi de folos factorilor resposnabili de dezvoltarea sustenabila a destinatiilor turistice din Romania.

In primul rand este important  sa intelegem care este numarul maxim de turisti pe care il poate suporta o destinatie turistica pentru a garanta o calitate ridica a vietii locuitorilor?

Care sunt principalii piloni de competitivitate ai industriei de ospitalitate din Romania si ai principalelor destinatii turistice din tara noastra?

Care este mixul optim al unitatilor de cazare si care este cea mai buna politica de taxare si impozitare in industria ospitalitatii?

Care sunt tehnologiile disruptive care vor impacta cel mai rapid si cel mai puternic industria ospitalitatii si care sunt solutiile optime de adaptare?

Gasirea celor mai bune raspunsuri la aceste intrebari si la unele similare  prin studii si cercetari proprii reprezinta o parte importanta a demersului inceput de noi la “E-laborat – laborator de reputatie” asa ca, pe masura ce vom avansa in acest demers, vom publica si alte articole pe aceasta tema.

The post Pentru unii “MUMA”, pentru altii… appeared first on E-Laborat - Laboratorul de Reputatie.